De ce poate un pahar cu puțină gheață să preia o cantitate importantă de căldură, deși termometrul se mișcă foarte puțin în timpul topirii? Cere cursanților o predicție înainte de calcul. O explicație scrisă în două rânduri îți arată imediat cine asociază orice transfer de căldură cu o creștere mare de temperatură.
Separă topirea de încălzirea apei
Pentru 100 g de gheață pură aflată inițial la 0 °C, topirea necesită aproximativ 33,4 kJ la presiune atmosferică. Pentru aceleași 100 g de apă lichidă, o încălzire cu 10 K necesită circa 4,18 kJ. Cere-le să deseneze separat cele două procese și să scrie unitățile. Dacă gheața vine direct din congelator, apare și energia necesară încălzirii ei până la temperatura de topire.
Transferă apoi întrebarea la o instalație. Dacă printr-un schimbător trece o suspensie de gheață, ce informație lipsește din simpla citire a două temperaturi? Răspunsul urmărit este fracția de gheață care se topește. Aici o demonstrație scurtă leagă un fenomen pe care cursanții îl pot observa de bilanțul energetic al unui echipament real.
Lectură suplimentară
Comentariile sunt închise.