Un kilogram de apă care se încălzește cu 5 °C preia aproximativ 20,9 kJ. Ce se schimbă dacă, la intrare, o zecime din masa totală este gheață? O parte din căldura primită topește cristalele. Din acest motiv, diferența de temperatură între tur și retur spune doar o parte din poveste.

Un calcul pe care îl poți verifica

Considerăm un kilogram de amestec cu 0,10 kg de gheață pură și 0,90 kg de apă la 0 °C, la presiune atmosferică. Topirea completă a gheții preia circa 33,4 kJ. Dacă întregul kilogram de apă rezultat se încălzește apoi de la 0 la 5 °C, mai preia aproximativ 20,9 kJ. Totalul ideal este 54,3 kJ/kg. La un debit masic de 1 kg/s ar rezulta aproximativ 54,3 kW. Exemplul presupune topire completă și neglijează pierderile termice. Pentru o soluție cu aditiv se folosesc proprietățile amestecului real.

De la bilanțul teoretic la instalație

În lucrarea publicată în 2025 în Revista Română de Inginerie Civilă, Emil Iakaboș, Florea Chiriac, Anica Ilie, Alina Girip și Mădălina Teodora Nichita au analizat climatizarea cu amestec apă–gheață prin modelare, simulare și comparație cu date teoretice și experimentale. Un proiect pornește de la aceleași întrebări fizice. Ce fracție de gheață ajunge efectiv la consumator? Cât se topește? Ce putere absoarbe pompa?

Raportul dintre 54,3 și 20,9 compară energia termică preluată în cele două exemple. Pentru a estima consumul electric trebuie adunate energia de producere a gheții, energia de pompare și pierderile de stocare, pe aceeași perioadă și pentru aceeași sarcină utilă. Aici se decide dacă acumularea aduce o economie, permite o putere instalată mai mică sau mută producerea frigului într-un interval mai avantajos.

Lectură suplimentară

Iakaboș și colab. • Climatizarea cu amestec apă–gheață, RRiC, 2025
Emil Iakaboș • Rezumatul tezei de doctorat, UTCB, 2025

Blog